Smaranda
0

Activi în păstrarea resurselor și în schimbarea mentalității despre risipa alimentară

Problema risipei de hrană devine una din ce în ce mai stringentă, atât în România, cât și în alte țări din lumea-ntreagă. În multe dintre aceste țări, cetățenii au luat deja măsuri pentru a reduce risipa de alimente și, totodată, pentru a promova ideea de consum moderat și de share atunci când este cazul. Altfel spus, dacă știu că într-o zi gătesc mai mult decât consum, mai bine împart mâncarea mea cu alții, decât să o arunc. O idee care, dincolo de respectul și grija față de resurse, se împletește frumos cu caritatea, cu dorința de a face bine.

Un model frumos, în România, în acest sens, este cel al unor tineri din Cluj Napoca. Membri ai Junior Chamber International, o mare comunitate de tineri lideri și antreprenori, JCI Cluj a organizat, anul trecut, două evenimente centrate pe ideea de Food Waste Combat.

Mai multe despre aceste inițiative și despre planurile de viitor, precum și despre cum pot fi replicate aceste idei, aflăm de la Camelia Gui, Project Manager Food Waste Combat.

  • Pentru început v-aş ruga să ne povestiţi, pe scurt, ce înseamnă Food Waste Combat.

Food Waste Combat în lume şi aici, în Cluj, se referă la combaterea risipei alimentare, o problemă reală şi uriaşă a lumii în care trăim. Şi, mai ales, se referă la soluţiile pe care le poate crea sau adopta fiecare individ şi stat pentru a o reduce. Iar aici, în JCI, mai înseamnă o comunitate absolut magnifică, pusă pe schimbat lumea!

  • La nivel internaţional, mişcarea Food Waste Combat a prins un avânt foarte mare, multe ţări luând deja măsuri concrete pentru a combate risipa de hrană. Cum stă România la acest capitol? Ce am făcut şi ce putem face în viitor?

Stăm rău de tot, mai ales în mediul urban. Suntem nişte hapsâni, supravieţuitori ai unei perioade cu mari lipsuri şi care abia începem să aflăm de ideile dezvoltării durabile. Deși este una dintre cele mai sărace țări din UE, România se află pe locul 10 din 27 de țări analizate de Eurostat, în anul 2015. Şi irosim vreo 9 kg de hrană lunar/capita.

Multe n-am prea făcut, dar încep să se arate inițiative care vor îmbunătăţi situaţia. Şi contăm şi pe tentativele timide de a sprijini legislativ proiectele de redus risipa alimentară.

  • Ce ne-ar putea convinge, pe noi, să nu mai risipim hrană şi…. resursele în general? Există numeroase statistici care arată că, în România (şi nu numai) se aruncă nişte canităţi uimitoare de alimente?

Soluţii sunt o mie. Dar eu cred, înainte de toate, în schimbări prin puterea exemplului şi a aderării la o mentalitate colectivă. Şi chiar aşa ne-am gândit să ne abordăm audiența: să facem problema asta a risipei un subiect de interes, să o prezentăm super creativ şi bine documentat, astfel încât să fie luată în braţe de un colectiv, nu doar de persoane individuale. Se începe de la educaţie, se fac demonstraţii practice ale mesajului nostru şi se crează modele autosustenabile: lăsăm ambasadori Food Waste Combat în şcoli, facem localuri din Horeca „localuri FWC-friends”, plănuim găteli cu alimente salvate de la gunoi la festivaluri clujene etc.

Normal că punem şi presiune pe legiuitori sau arătăm oamenilor impactul real al risipei în viaţa de zi cu zi, le zicem cum ar trebui să-şi schimbe obiceiurile de consum şi depozitare a alimentelor. Însă, cel mai eficient pare să fie să faci din asta un subiect super trendy. Am văzut recent un clip pe Youtube care zicea că, dacă încălzirea globală ar fi la fel de populară ca picioarele lui Taylor Swift, toţi s-ar implica în rezolvarea ei. Aşa şi cu risipa alimentară 😉

  • Printre primii paşi făcuţi de România pe calea asta, de prevenire a risipei alimentare, se numără evenimentul de la Cluj Napoca, de anul trecut. Pentru cei care află pentru pentru prima oară de aceste concepte, ne puteţi povesti despre iniţiativa voastră?

Au fost, până la urmă, două astfel de evenimente. O cină comunitara în octombrie şi una în noiembrie. Modelul e un mix de disco-soup” şi cine comunitare de la germani. Ambele idei implică gătitul împreună şi sunt metode subtile de născut conexiuni comunitare. Şi pot crea rezultate neaşteptat de bune: oamenii se cunosc, realizează ceva împreună, află despre o problemă curentă a comunităţii în care trăiesc şi apar idei noi sau rezolvări. Funcţionează de minune, ca orice interacţiune socială în jurul mâncării.

Noi am pornit tot de la ideea de a le da demonstra oamenilor cât de simplu şi la-ndemâna oricui poate fi să elimini risipa alimentară. Şi să înţeleagă ideea de comunitate.

  • Ce impact a avut acest eveniment asupra cetăţenilor? I-a motivat în vreun fel? Feed back-ul pozitiv s-a menţinut în timp?

Prin aceste cine, a crescut un ceva al nostru în mod pur organic şi foarte frumos. Eu încă sunt sub impresia lucrurilor bune rezultate din cele două cine comunitare! Proiectul Food Waste Combat a aflat de mulţi parteneri cu idei grozave, mai ales Repair Cafe, am văzut cât de mulţi oameni frumoşi şi interesaţi de dezvoltare sustenabilă are Clujul. Eu una am fost copleşită de atâtea lucruri pozitive care s-au întâmplat deodată: străini care au devenit prieteni, oameni ce ne-au oferit bunătăţi şi ajutor pro-bono ca să realizăm cinele şi să ne promovăm ideile, vânzătorii din pieţe care au sărit cu ponturi şi produse, presa care a venit cu entuziasm, nu din obligaţie, idei grozave de reţete, cât de diverşi erau oamenii de la eveniment, cât de mare a fost cererea pentru a doua cină, cât de mulţi prieteni mi-au zis pe urmă că nu mai aruncă aşa multă mâncare. Sau că, pur şi simplu, se simt de-acum foarte prost s-o facă. Cer soluţii, ne urmăresc pagina de FB cu interes. Şi, după toate astea, un nivel mai mare al conştientizării întregii probleme. De-acum, putem trece la lucruri şi mai mari avem cu cine!

  • Cum credeţi că ar putea fi replicată această idee şi în alte oraşe din România? S-ar putea încheia, să zicem, nişte parteneriate regionale şi organiza astfel de evenimente şi în alte oraşe, într-un ritm cât mai… frecvent?

JCI România are în plan să replice o serie de proiecte locale la nivel naţional. Al nostru e pe listă şi, astfel,va exista în fiecare oraş care are JCI. Dar chiar şi fără JCI, modelul cinelor comunitare poate fi uşor organizat şi observat şi-n alte locuri decât Clujul. Şi sunt sigură că va avea aceleaşi rezultate pozitive. Avem în plan să documentăm procesul de organizare şi ideile din spatele evenimentelor. Aşa, ca un soi de recomandare pe care s-o facem publică. Dar, cinele în sine nu sunt singurele idei Food Waste Combat ce merită preluate. Noi am lansat şi o carte legată de risipă în România ce poate fi oricând consultată. Şi mai avem în plan parteneriate cu şcoli, restaurante şi supermarketuri, cu care vrem să ducem la alt nivel reducerea risipei la noi în ţară. Deci, o sumedenie de opţiuni!

  • Unde vă pot găsi cei ce doresc să intre în contact cu voi şi să se alăture mişcării Food Waste Combat?

Ne puteţi găsi pe pagina proiectului nostru pe FB: „Food Waste Combat” ori pe JCI Cluj. Sau live, la evenimentele pe care le punem la cale în 2017.

Smaranda Marcu
Foto: Arhiva JCI Cluj
Shopul nostru B!tonic
Golden Oils Omega 3 BITONIC Colesterol Ochi Inima BIO
Golden Oils pentru inimă, ochi și creier - mai multe...
Imunitate BITONIC Orange Imun natural bio raceala gripa ghimbir
Orange Imun pentru raceală și gripă - mai multe...
Blue Sleep - Odihna - BITONIC
Blue Sleep pentru un somn linistit - mai multe...
Related Posts
Fast food sănătos
Turismul local, o alternativă…
Mămici mai tari ca Google – Cele mai tari mămici din sfera on-line

Comentează

Comentariul tău*

Nume*
Site-ul tau