În fața calculatorului, Smaranda
0

Calculatorul – prieten sau duşman pentru copiii noştri?

Ne lovim, din ce în ce mai des și din ce în ce mai dur, de situații în care copiii sunt din ce în ce mai greu de îndepărtat de mijloacele electronice: computer, tabletă, smartphone etc. Din ce în ce mai mulți părinți afirmă că au parte de o oră – două de liniște doar când copilul se joacă pe tabletă sau telefon, pierzând din vedere, poate, faptul că, în timp, liniștea aceasta poate av ea un preț prea mare.

Tocmai pentru a lămuri ce înseamnă echilibrul în relația dintre copii și aceste…. Instrumente, am discutat cu doamna Claudia Borza, psiholog clinician principal. Vă invit să aflați mai multe despre cum să evitați traversarea acelei limite fine dintre utilitatea acestor aparate și riscul de dependență pe care îl pot crea.

Dependenţa de calculator – un termen relativ nou, care, iată, se aplică inclusiv copiilor. Ce ȋnseamnă dependenţa de calculator şi cum se manifestă ea?

Dependenţa se referă la un comportament care se manifestă în mod exagerat şi care nu se mai justifică fie deoarece scopul pentru care era iniţiat a fost atins, fie pentru că nu mai este necesar. El este realizat în detrimentul altor comportamente, care ajung să fie neglijate, punând uneori în pericol adaptarea.

Astfel, în cazul calculatorului, comportamentul este jocul pe calculator, acesarea diferitelor site-uri (în special de socializare) sau folosirea diferitelor programe, el devenind exagerat şi diferit de scopul lui iniţial.

Ca exemplu, dacă vorbim despre folosirea calculatorului, aceasta ajunge să fie utilizat în detrimentul altor activităţi, prea mult şi neglijând obligaţiile zilnice până la a avea repercusiuni asupra rezultatelor şcolare, de ex, sau neglijarea hrănirii adecvate sau afectarea perioadei deodihna obişnuită şi necesară pentru o bună functioanre.

În plus acest comportament (dependent) creează o legătură puternică şi greu de rupt intre cel care realizează comportamentul şi mijlocul prin care acesta se realizează, adică, în acest caz între copil, adolescent, adult şi calculator.

Gravitatea sau intensitatea dependenței este dată de reacţia pe care o are persoana la oprirea comportamentului. În cazul copiilor, atunci când se încearcă stoparea comportamentului, reducerea lui sau adecvarea la necesităţi poate apărea opoziţie, refuz de a da curs cererii adultului, agresivitate, crize de furie, accese de plâns cu dificultăţi de liniştire.

Reacţia copilului depinde şi de vârsta sa, evident.

Ceea ce trebuie să înţelegem noi adulţii este că, o dată instalată dependenta, înţelegerea de către copil a raţiunii pentru care este oprit nu e suficientă pentru a stopa comportamentul.

Este o nevoie iminentă de a fi în faţa calculatorului, care ajunge să îi ofere o stare de bine, liniştire şi plăcere. Este rolul părinţilor şi al adulţilor să îl obişnuiască a se adapta realităţii, învăţând amânarea plăcerii, adecvarea acesteia sau direcţionarea ei spre ceea ce este constructiv pentru personalitatea sa.

Calculatorul – prieten sau duşman? Din ce ȋn ce mai mulţi profesori cer realizarea unor teme pe calculator, copiii fiind nevoiţi să folosească şi surse de informaţie on line. Ȋn paralel, apar din ce ȋn ce mai multe jocuri violente, cu multă agresivitate şi care sunt jucate de copii? Ba chiar există părinţi care ȋşi “liniştesc” copiii de 2-3 ani dându-le tableta ca să se joace. Prin urmare, când devine calculatorul aliat şi când ne este inamic?

Calculatorul, în zilele noastre este o necesitate. Avem nevoie de acest mijloc pentru a ne adapta, a fi eficienţi, a fi în acord cu ritmul vieţii şi, evident, pentru a progresa. Dar, ca orice instrument util, el poate deveni şi o piedică, dacă este folosit excesiv sau în detrimentul altor instrumente.

Atunci când copiii mici primesc tableta sau telefonul să se joace şi acestea reuşesc să îi capteze şi să îi ţină concetrați şi implicați, înseamnă că aceste roluri ale tabletei şi telefonului trebuie preluate de părinte. Copilul trebuie să înveţe să fie implicat şi concentrat, dar nu doar cu ajutorul unui instrument tehnic.

Dacă, de exemplu, calculatorul, telefonul, tableta sunt folosite ocazional şi printre alte modalităţi de joc şi liniştire, ele nu îşi vor dezvolta rolul predominant de liniştire, pentru că cel mic învaţa să obţină aceleaşi beneficii şi altfel.

Dacă însă este unică, cea mai la îndemână şi des folosită metoda de a-l linişti sau ţine ocupat, există riscul să devină o “necesitate ”, creându-se astfel dependență.

În privinţa jocurilor violente, ca şi desenele animate sau alte programe de la televizor, consider că este datoria părinţilor să controleze accesul şi participarea la ele.

Ei trebuie să selecteze ceea ce vizionează copiii, în fuctie de vârsta pe care o au, de nivelul de dezvoltare. Oricum, aceste activităţi – joc pe calculator, privit la televizor – trebuie echilibrate, de asemenea, cu alte activităţi, pentru o bună sănătate psihică a copilului.

Eliminarea totală a vizionării unor programe în care agresivitatea este exprimată prin violenţă nu va fi posibilă, însă, dacă vom media formarea şi învăţarea unor valori şi principii, pornind de la diferenţele dintre bine şi rău, corect şi incorect, permis şi nepermis, precum şi înţelegerea consecinţelor faptelor oricare ar fi ele, atunci efectele negative ale contactului vizual cu agresiviattea în filme, programe sau jocuri sunt evitate.

Mai mult, copilul va avea şi o imagine despre ceea ce îl învaţă părintele. Evident nu susţin că trebuie încurajat şi lăsat liber să vadă orice, controlul parental dar şi însoţirea şi ghidarea înţelegerii adecvate a mesajelor şi imaginilor este ceea ce trebuie să ne preocupe.

Prin urmare, totul cu măsură şi control, atenţia din partea părinţilor şi cunoaşterea copilului fiind ingrediente absolut necesare.

Cum identifici jocurile/programele periculoase pentru copilul tău?

Programele periculoase sunt acelea care depăşesc nivelul de dezvoltare a copilului, de înţelegere şi procesare a mesajelor pe care acestea le transmit. Cunoscându-ne copilul, nevoile sale, particularităţile de dezvoltare, vom şti care sunt acele programe care nu i se potrivesc.

Care sunt efectele dependenţei/urmările de calculator?

Folosirea excesivă a calculatorului, în detrimentul altor activităţi specifice vârstei şi nevoilor va conduce la nedezvolatrea sau inhibarea unor abilităţi de relaţionare şi comunicare, retragere socială, ca urmare a inadecvării resimtite atunci când copilul va fi pus în situatia de a relaţiona.

Şi, ca rezultat prefer să se retragă si să evite contactul cu ceilalţi, orientându-se spre ceea ce îl conforteaza (în acest caz calculatorul). Alte efecte sunt creşterea ostilităţii şi agresivităţi în situaţia opririi comportamentului, scăderea capacităţii de control emoţional, ca urmare pot apărea izbucniri nervoase, crize de plâns sau protest.

Apare o scădere a autorităţii parentale şi o îndepărtare emoţională a copilului de părinţi, ca şi de alte persoane.

Lumea virtuală creată pe calculator, prin intremediul jocurilor, îndepărtează copiii de lumea reală.

Interacţionând cu diverse persoanje imaginare, ceea ce iniţial este constructiv, dezvoltând imaginația şi creativitatea şi oferind modele de identificare pentru adolescenţii în formare ca identitate, conduce în cele din urmă, prin exces, la pericolul confundării imaginarului cu realul şi dificultăţii de a le diferenţia în mod adaptativ.

Ȋn multe studii de specialitate, calculatorul este privit ca un drog. Este dependenţa de calculator o boală psihică? Avem vreo statistică ce vizează România şi numărul cazurilor de copii care ajung să sufere din cauza dependenţei de calculator?

Un studiu realizat de Internet World Stats 2009 referitor la numărul total de utilizatori de internet arată că România se afla pe locul 10 în clasamentul ţărilor din Europa cu un număr de 7,4 milioane de utilizatori, cu o proporţie la nivelul populaţiei de 33,4%.

Din sondajul realizat pe site-ul bumerang.ro, citat de revista “Psihologia azi”, jumătate dintre utilizatorii de Internet petrec pe net peste 3 ore pe zi. Conform studiului realizat de Pricewaterhouse Coopers, citat de aceeaşi revistă, rata creşterii numărului de utilizatori de Internet din România este de un milion pe an. În România există peste 4 milioane de utilizatori de Internet.

Poate că procentele, cifrele nu sunt relevante în sine. În spatele lor se ascunde însă semnalul de alarmă tras de specialişt. Aceştia spun că “persoanele care se joacă pe Internet au şanse mai mari să devină dependenţi decât au, spre exemplu, jucătorii de poker la aparate sau cei care joacă la loterie”.

Anumite studii relevă riscul dezvoltării obezităţii la copiii care folosesc excesiv calculatorul, deşi studiile în acest sens sunt puţine şi ambigue. Acestea, în schimb, au evidenţiat faptul că privitul excesiv la TV (peste 5h/zi sau mai mult) este o cauză a obezităţii. American Academy of Pediatrics avertizează părinţii să limiteze timpul petrecut de copii în faţa ecranului şi să le sublinieze activităţile importante ca sportul.

Alte studii relevă faptul că utilizarea îndelungată duce la disconfort/tensiune la nivelul muşchilor spatelui, poziţii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze). Favorizează apariţia crizelor epileptice (epilepsia fotosenzitivă este determinată de “licăririle frecvente” sau imaginile rapide luminoase), determină tulburări hipnice: reducerea duratei de somn, coşmaruri.

S-a pus problemea introducerii “adicţiei de Internet ” în ultimul manual de Diagnostic a Sănătăţii Mentale, respectiv DSM 5. Revista americană Psychiatry a US National Library of Medicine, National Institutes of Health a publicat un studiu care încerca să releve particularităţile acestei afecţiuni, pe care ar introduce-o într-un manual de diagnostic psihiatric.

Momentan, nu este clar dacă dependența de internet reprezintă cel mai frecvent o manifestare a unui sindrom diferit sau, în realitate, este ea însăşi o entitate distinctă.

Apariţia frecvenţă a dependenţei de internet, alături de alte problematici comorbide, ridică întrebări complexe de cauzalitate. Totuşi, tot mai multe cercetări arată ca unele persoane cu dependenţă de calculator sunt într-un risc crescut şi necesită atenţie şi tratament de specialitate.

Ce ar trebui să ştie părinţii pentru a preveni instalarea acestei stări sau, dacă au picat, ȋn capcana calculatorului, cum pot să ȋşi ajute copiii să iasă din ea?

Cred că principiul măsurii ar trebui să ne ghideze în tot ceea ce înseamnă educaţia copilului. A-i da copilului acces la orice este sănătos, în limite potrivite vârstei şi capacităţii lui de a înţelege şi gestiona ceea ce i se oferă, deoarece, deşi cu efecte potrivite şi pozitive dacă e utilizat cu măsură, calculatorul, tableta prin jocurile lor, muzică sau alte «atracţii» pentru cel mic, pot deveni uşor nocive.

Ne atrag efectele imediate, cum ar fi liniştirea, şi uităm de efectele secundare, care se instalează încet şi sunt negative pe termen lung. Cel mai adesea, părinții realizează greșeala făcută când este deja târziu. O altă recomandare este să fie atenţi la copiii lor, la comportamentul şi beneficiile pe care le obţin din acesta, deoarece consider că cel mai bun ajutor este prevenţia.

Iar atunci când observă că au tendinţa să stea mai mult decât e necesar şi în detrimentul altor activităţi, să intervină din timp, dar să meargă spre un specialist în cazul în care se instalează unul sau mai multe din efectele prezentate ca nocive mai sus.

Smaranda Marcu

Shopul nostru B!tonic
Golden Oils Omega 3 BITONIC Colesterol Ochi Inima BIO
Golden Oils pentru inimă, ochi și creier - mai multe...
Imunitate BITONIC Orange Imun natural bio raceala gripa ghimbir
Orange Imun pentru raceală și gripă - mai multe...
Blue Sleep - Odihna - BITONIC
Blue Sleep pentru un somn linistit - mai multe...
Related Posts
Amintiri din copilărie – dulceaţă de cireşe amare
În lumea cărților, alături de «O carte pe lună»
Prevenția – principalul aliat în lupta împotriva cancerului la sân

Comentează

Comentariul tău*

Nume*
Site-ul tau