Colaboratori, Giorgia, Pentru suflet
0

From Sweden with love – Gabi

Suedia

Fiecare dintre noi pleacă într-o călătorie cu un scop anume în minte sau în suflet. Nicio plecare nu este lipsită de destinație, însă nici de obstacole. Zilele trecute mi-am făcut bagajul și am plecat în Suedia să îmi vizitez o prietenă dragă. La început nu eram sigură că interviul ar fi cea mai bună variantă, mă gândeam mai mult la un articol-poveste în care sa vă spun cine este Gabriela Păun, ce face și cu ce se ocupă. Apoi a venit momentul acela în care stăteam în bucătărie cu Gabi, eu ghemuită pe un scaun și drăgălindu-i cățelușa și ea pregătind terenul pentru a face un tort.

Scotea din dulapuri gemuri, prafuri, intrumente de învârtit crema și asculta atent ce îi povesteam despre descoperirile mele din acea zi. Despre cât de faine sunt lacurile, cât de politicoși sunt suedezii, ce servicii impecabile au, ce curat e în oraș și în sate… Nu a rămas impresionată de ceea ce auzea, căci știa deja aceste lucruri. Le trăia zilnic. M-a lăsat să termin ce aveam de spus, apoi a început să îmi povestească despre primele ei descoperiri legate de Suedia. De aici s-a născut și ideea de a structura câteva întrebări prin care să descoperiți cine e Gabi și cum simte ea cultura în care trăiește (momentan).

Tu, Gabi, de unde ești de loc, de fel?

Sunt din Râmnicu Vâlcea (oare mai am zahăr lichid?), dar am crescut în Slobozia cu bunicii mei până am mers la școală.

Ai călătorit mult și în România până să „schimbi” țara. Pe unde ți-ai mutat cuibul?

Haha, păi, în afară de faptul că am trăit în Slobozia și Vâlcea, am făcut faculta în Cluj și după ce am terminat-o m-am mutat 1 an în București, apoi în Cluj încă 3 ani, apoi am plecat în Bruxelles unde am stat 1 an, apoi am ajuns în Timișoara pentru 1 an și jumate. Apooi, m-am mutat aici în Suedia. What`s next, nu știu.

Imagine Gabi Paun

Și totuși, de ce atâtea cuiburi?

Cred că îmi place să mă mut. Să explorez locuri. Ăsta e unul dintre motive. Mai este și faptul că m-am mutat mult cu jobul. Probabil dacă aș fi vrut să stau mai mult într-un loc aș fi găsit o soluție. Cam astea sunt motivele, în mare parte. Cred că în Timișoara am ajuns să mă mut pentru că acolo era și sora mea și Cici (cățelo-zâna mea), dar a fost bine. N-am stat niciodată să mă gândesc de ce m-am mutat atât de mult. Personal, nu știu. Profesional, știu.

Cum este să treci de la cultura din România într-o altă cultură? Hai să vorbim puțin de Bruxelles.

Belgia nu are o cultură atât de puternică precum Suedia. „Să trăiești de la o cultură la alta” e diferit. Nu poți să le compari. În Belgia ieșeam cu colegii, socializam, însă nu mă implicam (neapărat) social. Asta poate pentru că în primele 2 săptămâni am stat cu prietena mea din Cluj, la ea acasă, de aceea îmi era confortabil. Apoi, am ajuns să mă mut în apartamentul meu și atunci când am semnat contractul pentru apartament am cunoscut-o pe Tatjana, viitoarea mea „roommate”. După asta am început să mă deschid, să cunosc oameni, să cunosc locuri, să călătoresc prin Belgia.

Să facem puțin trecerea de la Belgia spre Suedia care, după cum ai menționat, are o cultură puternică.

Adaptarea culturală e dificilă. Aveam experiențele din Belgia și speram, în adâncul sufletului, să fie la fel. Nu a fost la fel pentru că regulile sociale și culturale din Suedia sunt foarte diferite.

Diferite cum?

Suedezii sunt primitori și respectuoși, însă nu te poți apropia de ei prea mult. Și la job, deși te înțelegi cu colegii nu îi auzi spunând povești personale. Poate, poooate cel mult întâmplări haioase care sunt clar povești „out of the house”. Plus că eu nu știu limba. Deși ei știu engleză și nu sunt ca francezii (care devin frustrați dacă nu vorbești franceză), vorbesc cu tine și fac conversație, însă nu se apropie. Nu există apropierea aia… Și oamenii care sunt aici de ceva timp și nu sunt suedezi încep să adopte ușor acest comportament.

Dacă tot vorbim de lipsuri. Ce te deranjează la cultura suedeză?

Hmm (spune ea gustând gemul de piersici), nu știu ce să spun. Probabil că mă deranjează unele prejudecăți pe care le au întipărite în minte. Uneori acestea îi fac inflexibili. Și mă mai deranjează că au o democrație uneori dusă la extrem. De exemplu: la job toți trebuie să fie implicați în proiect, toți trebuie să își dea cu părerea…

Nu mă deranjează nepărat lipsa de apropiere, faptul că sunt reci sau „privați”, pentru că îi înțeleg. Nici eu nu spun oricui, orice.

Cum ți s-a modificat stilul de viață de când ești aici?

Cred că am devenit mult mai organizată, punctuală. Când zic organizată nu spun doar de hainele din dulap, ci și de acțiunile sociale ce trebuie planificate cu săptămâni înainte. De exemplu: vrei să mergi într-un pub cu colegii, planifici asta cu 2 săptămâni înainte, căci toți au sau își fac planuri. Așa că m-am adaptat. Faptul că o am pe Cici m-a determiat să merg mai mult pe jos. E atât de relaxant să îți plimbi câinele aici. Apreciez transportul în comun. Nu iau taxi decât atunci când o duc pe Cici la pensiune (când sunt plecată din țară). Nu mănânc pe stradă. Aici nu se obișnuiește să mănânci pe stradă. Preferă să stea la masă într-o ambianță plăcută, cina fiind extrem de importantă pentru ei. În weekend suedezii iau cel puțin o masă în oraș împreună cu familia. Cred că mi se potrivește stilul de viață de aici. Nu au fost schimbări majore. E liniștit.

 Peisaj #2

De la agitație la liniște. Nu îți lipsește agitația din România?

Nu neapărat. Îmi lipsesc oamenii. Nu pot spune că îmi lipsește cultura din România.

Ești între culturi și pe plan personal și pe cel profesional. Cum îți schimbi mood-ul pentru fiecare? Cum gestionezi trecerea? (în fundal mixerul învârte zgomotos crema de ciocolată neagră)

Nu cred că m-am întrebat vreodată asta. Nu am simțit, de fapt, asta. Suntem deschiși și umblați prin Europa, atât eu cât și partenerul meu (originar din India). Nu stau să mă gândesc că omul din fața mea face parte dintr-o altă cultură. Dacă cineva îmi spune că face un lucru altfel, încerc să înțeleg ce și cum face. Încerc să înțeleg omul, căci totul ține foarte mult de om. Ține foarte mult de a înțelege fără a judeca. Asta nu înseamnă că e ușor. Sunt anumite aspecte care la noi în Europa sunt avansate și în alte părți nu, spre exemplu: cultura mutatului împreună cu partenerul de viață.

Nu intru în „intimitățuri”, încercând să urmez cultura suedeză, însă trebuie să te întreb asta: cum te descurci la capitolul mâncare? Ce mâncare tradițională suedeză cunoști?

Legat de mâncare, hmm, îmi place că au mult pește, pe care eu îl ador! Ei pun accent pe fructele de mare, legume, pește, chestii proaspete, sănătoase. În schimb nu îmi place că nu au ciorbă. La ei nu există ciorbă ca la noi. Aici e: ciorbă-cremă-de-roșii care e rece, are roșii pisate în ea și condimente. Dar eu îmi gătesc ciorbă. Mi le fac ca acasă!

Ceva rețetă specifi suedeză pe care ai învățat să o gătești?

Sincer, nu am învățat să fac nimic suedez. Tot ce fac e după rețete românești. Aici tradiționale sunt: chiftele ce se mănâncă cu sos de „lingonberries”, un fel de măceșe. Altceva nu știu.

Dar carnea de ren?

Nu mă dau în vânt după animale drăguțe pe care să le mănânc.

Gabi&Cici

După mâncare facem… mișcare! Spune-mi ce înseamnă sportul pentru suedezi?

Toți sunt pe stilul de viață sănătos. Fac foarte mult sport: se face jogging, se înoată, se face volei etc. Față de România, ei sunt foarte axați pe partea de minte sănătoasă în corp sănătos. E observabil… cred că ai văzut și tu asta. (eu dau din cap în timp ce gust din crema de ciocolată neagră recent scoasă din mixer)

Nu e o grupă de vărstă pentru asta. Totși fac sport: de la cel mai mic, la cel mare. E un lucru foarte important să ai o cultură în care sportul e promovat prin dezvoltarea unei infrastructuri: parcuri, lacuri, teren de joacă, teren de fotbal etc. Pentru că aici sportul nu e un moft ca la noi, în România: „wai, mă duc la salăăă!”

Stilul de viață minimal. Întreb pentru că văd și îți admir apartamentul. Colecționatul practicat în România și minimalismul (la prima vedere) tăios din Suedia. Mult versus puțin. Te-a afectat schimbarea asta?

Nu, pentru că deși e minimalist este primitor. Aici minimalismul înseamnă util, dar și primitor. Uită-te la apartamentul ăsta. În 35mp cât e de organizat. Câte dulapuri are. Totul e structurat, compartimentat și foarte practic.

IKEA, IKEA, IKEA. Numai IKEA văd aici, în apartament. Și nu numai!

Peste tot e IKEA. Și nu e un lucru rău, să știi. Pentru că mobila este mega practică și rezistentă. IKEA e ca un cult aici, cel puțin așa mi se pare. Și Volvo. Peste tot Volvo.

Locul preferat, de aici, din Suedia?

Acasă. (spune asta zâmbind și îmbrățișând-o pe Cici)

Giorgia Harasim – Crede în minimalism și în bucuria lucrurilor simple. Se ocupă cu PR & marketing, ar citi cât e ziua  (și noapte) de lungă și face activități de voluntariat de când se știe pe lume. Din când în când se  refugiază în tango.  Ultima ei provocare: să se apuce, mai serios, de yoga.

O mai găsiți pe desprecub și la cartepeluna.

Photo Credits: Gabi Păun
Shopul nostru B!tonic
Golden Oils Omega 3 BITONIC Colesterol Ochi Inima BIO
Golden Oils pentru inimă, ochi și creier - mai multe...
Imunitate BITONIC Orange Imun natural bio raceala gripa ghimbir
Orange Imun pentru raceală și gripă - mai multe...
Blue Sleep - Odihna - BITONIC
Blue Sleep pentru un somn linistit - mai multe...
Related Posts
Leadership și sport te scot din zona de confort
Sportul practicat aiurea îți poate distruge sănătatea!
Meditație sau deconectare?

Comentează

Comentariul tău*

Nume*
Site-ul tau