Colaboratori, Pentru suflet, Smaranda
0

Paşi – Smaranda

Primul pas…. Chestia asta îmi revine cu obstinaţie în cap, de parcă cineva mi-a implantat-o acolo şi, în ciuda a orice altceva aş încerca să gândesc, ea se zbate să iasă la suprafaţă, în faţa altor idei, emoţii sau trăiri. Şi parcă nu e rău, căci îmi vin acum în minte primii paşi făcuţi în multe direcţii – paşi mai tremuraţi sau mai siguri, cu sprijin din partea unor oameni dragi sau singură, cu încredere în forţele mele. Smaranda

Ȋn copilărie, paşii făcuţi avându-i pe mama şi pe tata alături….. Pe la 15 ani, de capul meu, dar cu familia bucurându-se alături de mine, primii paşi în lumea scrisului: la început într-un un ziar local, din Slatina, apoi, după cîteva luni, direct la Bucureşti, la Formula AS. A urmat, la 18 ani, facultatea, altfel spus pasul spre libertate, spre asumarea unor responsabilităţi nebănuite şi spre relaţia cu omul drag sufletului meu, devenit ulterior şi soţ. Şi primul job „adevărat”, de ziarist pe bune, la ziarul Timişoara, care a însemnat şi înseamnă atât de mult pentru mine….. a rămas acolo, un simbol pe care nimeni şi nimic nu-l va putea dărâma. Ȋn acea vreme, pe la vreo 22 de ani, jurnalismul mi-a deschis şi calea către social, către lumea celor aflaţi în nevoie şi durere şi am devenit, metaforic vorbind…. vocea lor. Am răspuns un „da” spontan şi cu bucurie propunerii venite acum 15 ani şi afirm, cu mâna pe inimă, că nu am regretat nici o clipă decizia luată, deşi recunosc, la fel de sincer, că, de-a lungul timpului, au venit şi alte oferte, multe chiar mai motivante din punct de vedere financiar….. Cumva job-ul ăsta m-a prins în mrejele lui, îmi hrăneşte profilul de salvator, îmi oferă satisfacţie şi împlinire şi nu mă văd renunţând la el, deşi cercetările psihologice zic că ar fi bine să-ţi schimbi job-ul o dată la 7 ani. Am trecut de două ture…. văd eu ce va mai fi peste vreo 6 ani.

Familia – alt pas important pe calea spre împlinire. Nu-mi pot imagina cum ar fi fost viaţa mea fără soţul şi copilul meu, nu mă pot vedea „în altă (ipotetică) viaţă”, deşi-s destui cei care afirmă că o căsătorie poate ucide o relaţie frumoasă, iar un copil vine la pachet cu multe greutăţi. Pot să spun că multe dintre lecţiile vieţii mele le-am învăţat de la fiul meu, cel care mă menţine în contact direct cu copilăria şi cu copilul din mine. E drept, sunt momente când nu-i uşor, când faci echilibristică pe un fir subţire şi tremurând, dar….. e atât de frumos încât cuvintele mele nu pot descrie sentimentul de bine pe care ţi-l dau braţele copilului în jurul gâtului sau cuibărirea, noaptea, în pat, lângă cel ales…

10497862_10152420368694504_7746293573389284889_o

Autocunoaşterea….. un travaliu de vreo 3 ani, care însă mi-a deschis calea către mine, către adânc, către suflet. Am învăţat ce înseamnă acceptarea, cât de important este rolul trecutului în prezent şi că vine un moment când este bine să te iubeşti şi să-ţi oferi tu însăţi ceea ce aştepţi de la alţii. A venit în dar şi cu o cărticică de poveşti terapeutice despre regăsire, un pas făcut alături de persoana ce m-a ajutat să mă cunosc şi să mă înţeleg. Iar apoi, cum era poate firesc, acest pas a fost urmat de un altul, foarte ancorat în prezent: cel a transformării, al pornirii pe un alt drum – pe cel al redescoperirii unui mod de viaţă sănătos. Un pas important, către o altă Smara, dar pe care l-am putut face doar după ce am îndepărtat lanţurile unor ancore care mă ţineau blocată în trecut, într-o zonă cu nisipuri mişcătoare. Acum…. păşesc sigur şi, de ce nu, în curând o să şi alerg.

10896363_772187109539660_5262825680131315756_o

Sportul a devenit parte din viaţa mea şi, în urmă cu 6 luni, n-aş fi crezut că o să merg, cu bucurie, de 5 ori pe săptămână, la sală, că o să mă încânte tricoul ud de transpiraţie şi bătăturile din palme. Efortul constant, conjugat cu un stil de alimentaţie mai sănătos (aici mai am mici derapaje, dar deh….. nu-s perfectă :P), m-au „uşurat” de 15 kilograme şi, vorba unui clasic de pe o sticlă cu licoare aurie, Keep Walking! Ştiu că-s pe drumul cel bun, îmi place să merg pe el şi să descopăr, pe zi ce trece, că am voinţă, că pot, că reuşesc să-mi îndeplinesc dorinţa…. cu paşi, mici dar siguri.

Poate că aceşti ultimi paşi din viaţa mea sunt cei care m-au purtat şi pe calea către blogging, către scrisul despre mişcare, despre alimentaţie sănătoasă, despre viaţă….. Un nou început, o nouă provocare!

Surse foto: Smaranda Marcu

Smaranda Marcu – de formație profesională jurnalist, lucrează, de mai bine de 15 ani, ca PR în sfera serviciilor sociale. Este implicată în campanii umanitare și, de o jumătate de an, a decis să-și schimbe stilul de viață. Citește câte 2-3 cărți simultan (în funcție de starea de spirit) și îi place să experimenteze în bucătărie.

Shopul nostru B!tonic
Golden Oils Omega 3 BITONIC Colesterol Ochi Inima BIO
Golden Oils pentru inimă, ochi și creier - mai multe...
Imunitate BITONIC Orange Imun natural bio raceala gripa ghimbir
Orange Imun pentru raceală și gripă - mai multe...
Blue Sleep - Odihna - BITONIC
Blue Sleep pentru un somn linistit - mai multe...
Related Posts
Învață cum să bei cei 2 litri de apă necesari zilnic – 5 idei de luat în seamă
Grăsimi bune
Tabieturile mele ca să încep ziua cu zâmbetul pe buze

Comentează

Comentariul tău*

Nume*
Site-ul tau