Colaboratori, Giorgia, Pentru suflet
0

Spune ce nu se spune – Giorgia

Trebuie să recunosc că stau de câteva ore bune în fața laptopului și încerc să scriu câteva rânduri despre mine. Levitând cu degetele peste tastatură, puțin nesigură de rezultat, mi-am propus să scriu despre acele lucruri pe care nu le-aș spune în mod normal despre mine.

Mă numesc Giorgia, însă mare parte din cei care sunt în jurul meu îmi spun fie Georgia, Georgiana, Giogio sau Jorji. Trec cu vederea aceast botez constant până în momentul în care mi se greșește numele în actele oficiale, așa cum s-a întâmplat cu pașaportul. Totul până la pașaport, acel drag prieten cu copertă vișinie, pe care îl port cu drag în buzunarul de la piept. Am prins gustul călătoritului și cochetez din ce în ce mai mult cu ideea plecărilor prin lume. De fiecare dată îmi propun să descopăr o țară sau un oraș din ipostaza de călător și nu din cea de turist. Călătoriile mele nu au fost numeroase, însă pofta vine mâncând și lista țărilor pe care doresc să le descopăr crește de la o săptămână la alta. Ce nu aș spune despre mine în acest caz este că mă îngrozește ideea de a mă pierde în aeroport. Ideea de a pierde avionul pare neimportantă în fața panicii generate de incapacitatea de a înțelege săgețile dintr-un aeroport. Să nu mai spun că am probleme și cu o simplă hartă… Treaba face că de fiecare dată când mă rătăcesc dau peste un restaurant minunat. Mi se pare fascinant modul în care poți începe a cunoaște o cultură numai uitându-te în farfuria pe care chelnerul o pune în fața ta. Trebuie să menționez că sunt gurmandă și apreciez mâncarea bună cu toate papilele gustative de care dispun, însă când vine vorba de gătit sunt mai mult decât novice, talentele mele limitându-se la prepararea omletei cu legume proaspăt „culese” din piață. Ardeiul roșu este piesa de rezistență. Deserturile cu fructe mă atrag în mod constant,  de aici și nevoia de a mă mișca, de a scăpa de dulcea greutate a unei prăjituri cu zmeră. Mă relaxează plimbările prin oraș sau prin parcuri.

_DSC0408

Întotdeauna prefer spațiile verzi unde mă pot așeza pe iarbă, având o carte în mână sau un caiet în care să îmi scriu gândurile. Mi-ar plăcea să fac mai multe plimbări prin munți, însă la capitolul rezistență (încă) stau prost. Plimbările pe bulevard nu ajută prea mult, iar alergatul mă atrage până în momentul în care îmi imaginez o haită de câini fugărindu-mă. Am învățat că ai nevoie de rezistență nu numai pentru a urca dealuri sau munți, ci și pentru a dansa tango. Am început să dansez tango argentinian acum doi ani și de atunci mă refugiez la seratele noastre dansante de fiecare dată când îmi permite programul. Tango este mai mult decât un dans. Este vorba de echilibru, de acceptarea propriilor trăiri și deschiderea de a îmbrățișa partenerul de dans cu tot sufletul. Îmi doresc să ajung la acel echilibru, care se răsfrânge în toate planurile: personal sau profesional. Dacă m-ați întreba de ce anume îmi doresc să găsesc acel echilibru, probabil v-aș spune că îmi dă avânt numai faptul că drumul până acolo este unul pe măsură și îl parcurgi întreaga viață.

Foto- Ionut Peia

Tocmai pentru că este vorba de căutări și încercări, în ultima vreme mi-am propus să fiu mai dinamică și am ales să particip la câteva ore de yoga. Am ajuns la Yoga din dorința de a-mi relaxa corpul și mintea, recunoscând că agitația din gânduri mă ține în priză 24/24. Prima ședință a fost chinuitoare, deoarece am conștientizat cât de multe limite ne impunem și câte piedici ne inventăm. Toate menite să ne îngreuneze drumul acela spre echilibru. După trei ședințe, acel chin s-a transformat în conștientizare și cu pași mici mi-am propun să depășesc limitele imaginate, căci resemnarea nu este pe lista mea.

Ce m-a determinat să vă spun ce pot și ce nu pot? Pentru că este sănătos să acceptăm că nu ne naștem învățați, pentru că bucuria vieții constă în descoperiri constante și pentru că este bine să ne cunoaștem slăbiciunile pentru a putea crește ca oameni.

Voi, ce ați spune din cele ce nu se spun?

Giorgia Harasim – Crede în minimalism și în bucuria lucrurilor simple. Se ocupă cu PR & marketing, ar citi cât e ziua  (și noapte) de lungă și face activități de voluntariat de când se știe pe lume. Din când în când se  refugiază în tango.  Ultima ei provocare: să se apuce, mai serios, de yoga.

O mai găsiți pe desprecub și la cartepeluna.

Photo Credits: Dana Moica, Ionuț Peia și Giorgia Harasim.
Shopul nostru B!tonic
Golden Oils Omega 3 BITONIC Colesterol Ochi Inima BIO
Golden Oils pentru inimă, ochi și creier - mai multe...
Imunitate BITONIC Orange Imun natural bio raceala gripa ghimbir
Orange Imun pentru raceală și gripă - mai multe...
Blue Sleep - Odihna - BITONIC
Blue Sleep pentru un somn linistit - mai multe...
Related Posts
Energie dimineata
Trezitul de dimineață – 8 soluții mai neobișnuite, testate
Bună, eu sunt…
Războiul meu tăcut cu depresia

Comentează

Comentariul tău*

Nume*
Site-ul tau